The Babel Tower
Posted on iulie 8, 2009 by julian
Futu-te-n limbă!
Defapt… “Să te-n gură să te fut!” – asta este înjurătura preferată a albanezului.
Sunt în Germania de mai bine de o lună. Muncesc într-un lanţ de 12 restaurante cu specific italian. Personalul din aceste restaurante… păi… câţiva italieni, că doar e bucătăria lor, mulţi români că e ieftină mâna de lucru, ceva afgani care au reuşit să fugă din ţara lor, ceva sârbi rămaşi de pe vremuri în Germania, din când în când mai găseşti şi câte un neamţ că doar e ţara lor, iar la restaurantul în care lucrez eu, s-a nimerit şi un albanez.
Deci suntem o adunătură de naţii. Limba oficial vorbită între personalul din restaurant, italiana. Deşi vorbim toţi italiana, înjurăturile sunt toate în… româneşte, oricine le rosteşte. Cum dracu’, nici eu nu înţeleg. Cred că suntem poporul cu cele mai multe înjurături în limbă.
Celebra “va fa in culo” e demult demodată.
Albanezul: “Să te-n gură să te fut!”.
Nemţoaica: “Să te fut în cur!” (Cred că stie ea ceva…) Acum câteva zile am învaţat-o sa zică şi “sugi pula”. Îi iese bine. Nu ştiu la practică cum stă 
Sârboaica nu ştie prea multe, dar îşi bagă şi ea pula câte odata. Ce am învăţat eu de la ea: “pičku materi” (cred că am scris corect), pe româneşte: pizda mătii.
Pizzerul (italian): “Aici am învăţat româneşte. Cât să mă descurc ştiu, ce pula mea.”
Până şi directorul de restaurant te mai întreabă câte odată “Un po di pula vrei?”
Habar nu am cum am reuşit ca români să ne impunem prin înjurături în Germania într-un restaurant italian. Păcat că nu am avut altceva mai bun să-i invăţăm… 
Defapt ştim?
Sursa foto: aici.
Popularity: 3% [?]
Loading ...
Lame. In ungureste injuri vreo juma de ora fara sa te opresti daca stii cele de baza+cum se la inlantuiesti
) 
)
@NZoli: să înţeleg că în ungureşte se pot “mixa” înjurăturile?
Poate înjurăturile în româneşte au o fonetică mai plăcută de le preferă colegii mei de muncă.
Deşi subiectul poate să pară uşor trivial, Julian a lămurit o problemă foarte stringentă, şi anume cu ce contribuim noi la specificul uniunii europene. Nemţii se laudă cu punctualitatea şi maşinile făcute, italienii cu pastele, francezii cu restaurantele şi vinul, spaniolii au Real Madrid, iar noi cea mai plăcută fonetică atunci când treci în revistă arborele genealogic al cuiva. Cum spunea şi Marx: „De la fiecare după posibilităţi, fiecăruia după nevoi”.
@andrei: se pare că ai înţeles “mesajul”. Cred că eşti singurul care a citit postul până la sfârşit.
Habar nu am dacă avem cu ce să ne identificăm ca ţară în Europa şi în lume. Când spun “să ne identificăm”, mă refer la lucruri pozitive, cum ar fi… da, o reţetă culinară pur românească care să o găseşti în restaurante din lume. Avem vinuri şi beri premiate internaţional, dar pe care le bem doar noi. Nu avem un autoturism 100% românesc. Nu avem turism apreciat de străini, Dracula a trebuit să-l inventeze altcineva. Nu avem infrastructură, nu avem agricultură. Nu avem sport naţional. Defapt avem, dar cine îl joacă?
Oare la ora actuală ce avem înafară de femei frumoase? Care… nici ele nu sunt cele mai frumoase. Când o fi câştigat Romania un concurs internaţional de MISS?
Din pacate Romania are multe chestii frumoase, dar intr-adevar nu ne-am afirmat decat cu tiganii care emigreaza, injure, fura, mai putin cu altele.. Ca reteta ar fi sarmalele.. Nu cred ca mai e in alta tara:)
@Alisa: “SARMA” nu cred că este româneasca. Pronunţă de câteva ori cuvăntul cu voce tare. Îţi sună a cuvânt românesc?
Şi chiar dacă ar fi românească, nu am auzit să se găsească în restaurantele din străinătate.
Salut Iulian. Ai văzut că eu citesc întotdeauna, totul e să şi pricep.
Dar dacă s-a amintit de sarmale trebuie să povestesc ceva. Eram la o prelegere iar subiectul a deviat spre preparate tradiţionale româneşti şi ospitalitatea românului. De la pâine şi sare s-a trecut aproape instantaneu la mititei, sarmale şi ţuică, moment în care interlocutorul ne-a prezentat sarmaua drept preparat tradiţional românesc şi a cărei denumire provine din turcescul „sarma”, scris chiar aşa. Explicaţia este că verbul „sarmak” ce înseamnă a împături sau a face rulouri, a dat şi denumirea felului de mâncare. Vă daţi seama că a urmat un moment de rumoare ?! Tocmai fuseserăm deposedaţi de sarmale. Era ca şi cum ne-am fi pierdut moştenirea genetică.
Acum la o simplă căutare pe google, vedem că toate ţările din, sau din jurul, imperiului otoman consumă sarmale. Chiar şi ruşii mănâncă sarmale, deşi nu s-a confirma varianta că le-ar prepara în vodcă
@andrei: nu eram sigur dacă sarmalele sau micii sunt turceşti. Dar acum cred că şi micii tot de la ei sunt împrumutaţi.
Apropo, dacă tot vorbim de mâncare, pizza este a grecilor, chiar dacă se bat italienii cu ea în piept.
Ce tare
)) Pe bune ca asta-i cel mai tare articol pe care citesc azi . Interesant cum peste tot se invata intai injuraturile si niciodata “multumesc, buna ziua” 
)
Frate, s-a gandit cineva vreodata sa faca un mic dictionar ca toate astea ? Dar sa contina si traducerea fonetica in limbile respective. Nu de alta, dar sa fim pregatiti sa nu stam ca fraierii cand mai auzim cate una.
NU e cuvant romanesc 100% , si intotdeauna sau invatat cuvintele “pornografice” si la sfarsit restu..
Took me ages to find this post, this time I’ll bookmark it.
@Cheap Toilets:Thanks to bookmark my blog.
By the way, Cheap Toilets is your real name? If not, please read this.