Valoarea unui cent
Posted on septembrie 22, 2009 by julian
Aici în Germania se simte lipsa cerşetorilor şi a bacşişului.
Defapt cerşetorii nu lipsesc cu desăvârşire. În centrul oraşului mai vezi câte unul cum cântă la vioară, flaut, acordeon sau eu mai ştiu ce instrument. Doar cântă. Au o pălarie înaintea lor unde tu dacă vrei laşi câţiva bănuţi, dacă nu, nu.
O singură dată a venit unul să-mi ceară bani. S-a întâmplat anul trecut când eram pentru prima dată în Germania. Colegii mi-au spus că prin gări mai sunt poliţişti civili, zici că sunt boschetari, dar îţi bagă legitimaţia în ochi iar apoi te iau la puricat. Acte, bani dacă ai mulţi la tine, de unde îi ai şi de ce umblii cu atâţia la tine, te dezbracă, te descalţă, îţi fac test şi te caută de droguri. Câţiva din colegii mei ziceau că au avut parte de astfel astfel de controale.
Anul trecut, într-o gară vine la mine unul îmbrăcat destul de jerpelit. Îmi zice ceva în germană. Cum nu am înţeles ce mi-a zis, deja mă gândeam cum mă dezbracă ăsta… Îi spun în engleză că germană nu vorbesc. El îmi răspunde “Do you have some little money for me?”. Îi zic că nu am, şi mă duc mai departe.
Acesta a fost al doilea cerşetor bilingv întâlnit în viaţa mea pentru că pe primul l-am întâlnit în minunata Românie. Mai precis într-o piaţă din Carei. S-a lipit de mine un puştan de care credeam că nu mai scap. Prima dată mi-a cerut în ungureşte. Nu l-am băgat în seamă. Apoi în româneşte să-i dau 5 mii. Iar nu l-am băgat în seamă. Îmi ce în ungureşte, apoi în româneşte să îi dau un măr. Iar în ungureşte, din nou în româneşte. M-am răstit la el apoi a început să ceară dor în româneşte când un măr, când 5 mii. Aşa l-am cărat după mine toată piaţa cât şi jumătate din drumul către casă. M-am scăpat de el când l-am luat de gât şi i-am zis că îi dau 5 mii dar îl bat de 50.
Da, diferenţă între cerşetorii noştrii şi ai lor.
Bacşişul. În Germania nu se prea cunoaşte noţiunea de bacşiş.
Tot anul trecut m-am învăţat să-mi iau tot restul primit la casă.
Venise Arabela în vizită la mine. Am plecat la cumpărături pentru că voiam să trimit cu ea nişte dulciuri nepoţilor.
Am umplut coşul, am ajuns la casă să plătesc. Trebuia să primesc înapoi 1 cent. Cine mai stă după 1 cent?
A început să strige vânzătoarea după mine să-l iau că poate e centul norocos.
În România dacă nu îmi dă o gumă sau bomboană în loc de rest, îmi zice pur şi simplu că nu are să-mi dea înapoi 10 bani. Să nu mai povestesc de taxi unde dacă aştept 2 lei se uită ăla urât la mine. După ce mă dau jos din maşina lui mă mai şi înjură.
În Germania bacşiş se lasă doar la restaurant. Nu există o regulă şi nici nu este obligatoriu, dar în general se lasă chelnerului între 5 şi 10 % din valoarea notei de plată.
Cam aşa stă treaba cu banii mărunţi în Germania.
Până la urmă ce să fac cu muntele ăsta de cenţi?
Popularity: 4% [?]

M-a intristat postul tau, prins cu diverse uit, cat de diferita este Germania de Romania, cat de departe suntem…
Pastreaza muntele de centi, unul de acolo poate fi centul norocos
Asta ar fi Germania, luată la bani mărunţi. Îţi dai seama însă cum ar fi decurs aceeaşi scenă, în România ?! Să vedem. Doar prin hipermarket sau la bănci ai fi primit rest, altfel te-ai fi ales cu un reproş că n-ai „fix” şi necăjeşti biata vânzătoarea. Aici nu strigă nimeni decât ca să-ţi spună că „n-are rest”. Păstrează măruntul pentru vizitele în România. Aici e „valută forte”.
Tot turcilor trebuie să le mulţumim şi pentru bacşiş (ştii că am mai avut o discuţie legată de sarmale), însă se poate şi mai rău. Forma agravantă este „peşcheş” sau „haraci”, şi dacă în prima fază scapi cu mărunţişul, peşcheşul e plocon în toată regula.
@andrei: ai dreptate, în România îţi strigă doar că nu are sa-ţi dea rest, nicidecum să ţi-l iei…
Îmi aduc aminte de discuţia cu sarmalele. Mama lor de turci!
Vreau să zic că Germania este plină de turci. Oare cum pe nemţi nu au reuşit să-i înveţe obiceiurile proaste, acele obiceiuri cu care ne-au învăţat pe noi?
…asta e România. Defapt… ăştia suntem
Nu suntem civilizati de nici o culoare, nu avem educatie, bine, adevarul ca suntem si saraci, ce sa inveti daca t-ai nascut intr-o familie saraca inafara de probleme si solutii de trait dupa o zi pe alta. Nu o sa ajungem ca germanii niciodata. Macar am putea incerca.
Acu sincer, pentru un cent nu m-as chinui sa stau dupa un cent nici sa tragi mine, desi nu inot in bani. Iar daca o vanzatoare ar striga dupa mine probabil mas uita tare ciudat(asta daca o aud, ca in mod normal, la pasii mei am plecat din magazin pana isi ridica aia nasul). Iar saracul politist cu legitimatia ar patzio cam urat.. nu imi pasa de inchisorile lor, tot ias f**te 2 bucati daca ar veni sa ma caute..doar asa, ca sa ma simt satisfacut
. Hehe ce bataie pe cinste ar iesi..
Se simte diferenta.. Eu am fost in Turcia ultima data si acolo se negociaza totul.. Niciodata nu stii cat de bun a fost pretul achizitionarii unui produs.