Prezentarea in “romaneste” a mecanismului crizei financiar-economice

Posted on mai 27, 2010 by Arabella

141873 articol 300x200 Prezentarea in romaneste a mecanismului crizei financiar economiceUnii intâmpina dificultati in a intelege mecanismul crizei. Pentru cei mai multi, acesta le apare ca ceva extrem de complicat si cu origini obscure. In fond, este mai simplu decât ne-am putea inchipui. Cineva a avut inspiratia de a sintetiza aceasta stare intr-un scenariu compus din zece etape. Iata-l:
1. Ion are o crâsma. Pentru a-si spori vânzarile, el decide sa le ofere clientilor (majoritatea – betivani neispraviti) bautura pe datorie. Isi noteaza cu grija datoria fiecarui client, tinând astfel un bilant al creditelor acordate. Pe masura ce se raspândeste vorba ca Ion te serveste acum in schimbul promisiunii de a plati in viitor,numarul clientilor creste, iar vânzarile de bautura asijderea. Pe faza, Ion profita de ocazie si scumpeste tuica si berea .
2. Un consilier bancar abil isi da seama ca afacerea lui Ion este de viitor si ii acorda acestuia un credit pentru dezvoltarea cârciumii. Creditul este garantat cu creantele acumulate de Ion – promisiunile de plata ale betivanilor care ii trec pragul.
3. Superiorii consilierului bancar – baieti destepti, cu indelungata expertiza in mobilizarea resurselor financiare – refinanteaza creditul acordat lui Ion prin emisiunea a trei tipuri de obligatiuni, garantate, desigur, cu datoriile alcoolicilor: BEAU-BOND, BEAT-BOND si VOMIT-BOND.
4. Aceste titluri financiare sunt cumparate si tranzactionate apoi pe piata internationala. Multi investitori nu inteleg ce inseamna aceste obligatiuni si cu ce sunt garantate. Cu toate acestea, cererea pentru ele creste, alimentata de cresterea continua a cotatiilor.
5. Intr-o buna zi, cu toate ca preturile continua sa urce, managerul de risc al unei banci (concediat ulterior, fiindu-i reprosata atitudinea pesimista) decide ca este timpul sa ceara plata datoriilor acumulate de betivii care frecventeaza crâsma lui Ion.
6. Datornicii nu au cum sa plateasca. Ion nu isi poate rambursa creditul contractat de la banca si intra in faliment.
7. Obligatiunile BEAU-BOND si BEAT-BOND isi pierd 95% din valoare. VOMIT-BOND sta ceva mai bine, valoarea ei stabilizându-se dupa o prabusire de 80%.
8. Furnizorii cârciumii lui Ion intâmpina serioase dificultati financiare, dupa ce clientul lor a inchis portile si dupa ce obligatiunile in care investisera masiv si-au pierdut valoarea. Furnizorul de tuica este preluat de o firma concurenta, iar fabrica de bere intra in faliment.
9. Banca este salvata de la faliment de catre Guvern, in urma unor consultari dramatice intre partidele politice.
10. Fondurile necesare acoperirii pierderilor sunt obtinute prin impozitele platite de catre persoanele care nu consuma alcool.

Nu stiu cine este autorul acestei demonstratii. Ea a circulat pe Internet. Cred insa, ca, pentru claritatea demonstratiei, ar merita un premiu NOBEL pentru economie. Si o popularizare corespunzatoare.
Chiar daca nimeni nu invata nimic din lectiile istoriei. Si din crize…

Popularity: 5% [?]

Posturi relevante:

3 răspunsuri la “Prezentarea in “romaneste” a mecanismului crizei financiar-economice”

  1. Andreea Dancu spune:

    Interesant mesaj, ma leg insa doar de un aspect: reducerea indemnizatiilor pentru elevi mi se pare, efectiv, o crima.

    Cum se poate face asa ceva?

    Sunt in general de acord cu masurile Guvernului, din criza. Chiar si cu cea cu cea de mai sus. Dintre toate masurile, impozitarea salariilor programatorilor mi se pare mai putin inspirata.

    Dar reducerea alocatiilor pentru copii mi se pare o masura neinspirata.

    Si profesorii acum … Off.

  2. Arabella spune:

    @Andreea Dancu: pff, invatamantul nostru e dezastru, mi-e mila de copiii din tara. Ai dreptate, Andreea, e o crima.

  3. patuturi spune:

    Criza in romania se va termina, mult dupa ce se va termina in restul lumii, si a Europei… Noi eram in criza inainte de a a incepe criza, sort of.

Lasă un răspuns